Cât ne mai luptăm cu corupţia?

Agenţia Reuters, într-o analiză dură, dar argumentată, demonstrează că rezultatele luptei anticorupţie "sunt blocate de politicieni ezitanţi, confruntări politice şi de o administraţie publică ineficientă".

La şase luni de la aderarea la Uniunea Europeană, România şi Bulgaria au eşuat în a demonstra că au reuşit să facă progrese credibile în combaterea corupţiei sistemice şi a crimei organizate, aceasta în ciuda unor reforme legislative extinse. Lipsa rezultatelor provoacă îngrijorare la Bruxelles, iar unele state membre UE susţin că cele doua state sărace din Balcani ar fi aderat prea devreme la UE. Cei doi noi membri UE sunt încă supuşi monitorizării şi pot fi sancţionaţi după raportul din 27 iunie care va fi prezentat de Comisia Europeană, în cazul în care nu vor îndeplini solicitările în combaterea abuzurilor. Ambele ţări şi-au reformat sistemul juridic şi au adoptat legi prin care au fost înfiinţate instituţii care să combată corupţia, în conformitate cu solicitările Uniunii Europene. Însa mai mulţi observatori susţin că rezultatele sunt blocate de politicieni ezitanţi, confruntări politice şi o administraţie publică ineficientă.

Observatori externi suştin că frauda este atăt de înrădăcinată în sistemul din România şi Bulgaria încât foarte mulţi politicieni locali nu doresc să implementeze reforme eficiente. Membri ai sistemului juridic sunt adesea foarte de apropiaţi de grupările criminale, iar noile legi nu au mecanisme de aplicare. La toate acestea se adaugă confruntările din cadrul partidelor aflate la guvernare, în vreme ce guvernele din Sofia şi Bucureşti îşi văd popularitatea scăzând, iar reformele au fost stopate complet din momentul în care cele două ţări au aderat la Uniunea Europeană în ianuarie.

În Romănia, arhitectul unei renovari complete a sistemului juridic, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, şi-a pierdut postul în aprilie în urma certurilor dintre politicieni. Comentatorii spun că înlocuitorul său, Tudor Chiuariu, este slab şi ineficient.

Un alt exemplu îngrijorător este procesul împotriva fostului premier Adrian Nastase, blocat timp de mai multe luni în cadrul unei dispute a Curţii Constituţionale. Acest dosar este considerat ca fiind un test al abilităţii sistemului juridic reformat de a judeca cazuri de fraudă la nivel înalt. Nastase a fost acuzat în noiembrie de santaj şi luare de mită în valoare de 1,4 milioane euro. Procurorii au extins cazul în luna mai, susţinând că Năstase a acordat slujbe la stat în schimbul ajutorului de acoperire a practicilor ilegale.

Bucureştiul mai are încă nevoie de o agenţie eficientă pentru monitorizarea averilor politicienilor, pe care Bruxellesul o apreciază ca fiind cruciala în limitarea abuzurilor. Parlamentul iniţial a limitat puterile acestei agenţii şi încă mai trebuie să adopte o versiune îmbunatăţită. "Politicile publice încă nu sunt eficiente în prevenirea şi combaterea corupţiei din administraţia publică", a afirmat organizaţia neguvernamentală Transparency International, care a calificat România ca fiind cea mai coruptă ţară din Uniunea Europeană.

Agenţia Reuters prezintă recomandările cuprinse în raportul Comisiei Europene din luna septembrie al Comisiei Europene şi stadiul la care s-a ajuns în îndeplinirea lor.

Cerinţă: Sporirea capăcitaţii de acţiune a consiliului magistraţilor.
Progres: România a adoptat noi reglementări privind angajarea de personal suplimentar şi proceduri simplificate pentru accelerarea proceselor. Trebuie să mai reformeze însă instanţele inferioare. Experţii europeni susţin că problemele legate de etică şi conflictele de interese afectează încă activitatea consiliului.

Cerinţă: Înfiintarea unei agenţii de integritate care să verifice averile şi confilictele de interese în rândul funcţionarilor publici şi politicienior.
Progres: Parlamentul a adoptat o lege de înfiinţare a unei agenţii ale cărei competenţe sunt limitate. Trebuie însă să aprobe o versiune îmbunătăţită propusă de Guvern.

Cerinţă: Continuarea investigaţiilor independente din punct de vedere politic privind acuzaţiile de corupţie la nivel înalt.
Progres: Romania a demarat o serie de anchete care vizează mai mulţi politicieni de rang înalt, printre care şi fostul premier Adrian Nastase, fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, şi fostul ministru al Comunicatiilor, Zsolt Nagy. Nici unul dintre acestia nu a fost condamnat.

Cerinţă: Adoptarea de măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei.
Progres: Politicienii şi funcţionarii din cadrul administraţiilor locale vor depune declaraţii de avere. România a adoptat un cod etic pentru funcţionarii publici şi a luat masuri pentru combaterea corupţiei în rândul personalului vamal.

Cerinţă: Intensificarea eforturilor de asigurare a unei funcţionări coerente a Sistemului Integrat de Control şi Administrare (IACS) înfiinţat pentru repartiţia fondurilor comunitare pentru fermieri.
Progres: Doua agenţii de plată au fost înfiinţate. Cea care va acorda fonduri directe urmează să fie acreditată. Autorităţile române susţin că IACS este funcţională.

Cerinţă: Înfiinţarea unui sistem de strângere şi tratare a carcaselor de animale moarte.
Progres: România a înfiinţat trei astfel de centre de colectare a carcaselor de animale moarte. Procesul de modernizare a unităţilor de predare este în curs de modernizare.